CRUCEA UNIRII
Efes. 2:15
„şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia
dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei,
ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi
un singur om nou, făcând astfel pace;"
Efes. 2:16
„şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu
într-un singur trup, prin cruce,
prin care a nimicit vrăjmăşia."
*****
Un fir nevăzut uneşte cerul cu pământul,
Un altul înconjoară pământul, cu Cuvântul.
Intersecţia lor este, tainica cruce a unirii,
Legătură încrucişată prin harul mântuirii.
Împletite fire într-un şnur din apă şi sânge.
Pe a căre-i tărie în cerul etern, vei ajunge.
O lumină vie, coborâtă de la cer până la om,
S-a aprins să pună-n om, al neputrezirii-atom.
Ce sfântă legătură! Din firele iubirii sacre,
Sfinţenia a dorit omul, vieţii să-l consacre.
Prin îmbrăţişarea, dintre om şi Dumnezeu,
A luat fiinţă pentru cer, un nou popor evreu.
Un popor evreu ales, ales de propri-ai voinţă,
Ce-şi îndreaptă văzul către cer, prin pocăinţă.
Şi-şi regăseşte eternitatea, de demult pierdută
Prin neascultare, ce-a făcut omenirea căzută.
Trinitatea şi-a împletit cele trei fire de iubire.
Braţul Milei s-a întins, ca să dea mântuire,
Unsul a ales să fie Miel, o uşă deschisă-n Etern.
Sabia cerească a despicat negura din Infern.
Şi-n taină Jertfa a ridicat o stâncă tare spre cer.
Răstignit Isus Hristos, a rupt lanţurile de fier,
Ce-l ţineau pe om, rob al păcatului milenar,
Cu care omul se lupta de mii de ani, în zadar.
Stânca ridicată dă omului credinţă de nezguduit,
Semn al puterii Dumnezeieşti, în veci nebiruit.
Braţul Milei întins pentru a omului salvare,
Strânge sub har şi astăzi, mulţimi de popoare.
Grăbeşte-te! Întinde mâna, de braţ te prinde,
Încurând Domnul, Braţul Dreptăţii, Îşi-ntinde.
Şi-atunci vor putea sta-n picioare doar mântuiţii,
Cei ce-au primit harul de-a fi la un loc cu sfinţii.
*****
Efes. 2:14
„Căci El este pacea noastră,
care din doi a făcut unul,
şi a surpat zidul de la mijloc
care-i despărţea,"
Amin!