CANAANUL CERESC
Luptam mereu în lumea păcătoasă
Fără speranţă de-a avea izbândă!
Iar în umblarea mea anevoioasă,
Visam să ies din lumea cea flămândă!
Doream să uit trecutu-ntunecos,
Cu urmele ce-amprenta ş-au lăsat!
Să vină-un ceas să fie glorios,
Trăind eu viaţa, cu Acel Prea-nalt.
Aşa ca Moise fugind prin pustie
Să scape, de acei ce iau viaţa;
Aşa şi eu, aici în pribegie,
Doream să mă desprind de lumea rea.
Ascuns eram în gaură de stâncă
Să scap de al păcatului veşmânt;
În peştera vieţii mele adâncă
Eu aşteptam mereu, doar un cuvânt.
Tot aşteptând acolo în tăcere!
L-am auzit pe al meu Salvator...
În clipa când eram în disperare
El m-a chemat să vin, stăruitor.
Învăluit în raze de lumină
El strălucea mai tare ca un soare...
C-o voce blândă m-a chemat din tină
Să las trecutul meu jos în uitare.
Ce zi măreaţă când El m-a găsit,
Văzduhu-ntreg era în sărbătoare!
Toţi îngerii, se auzeau cântând,
Iar universul, era-n ascultare.
O, câtă pace-n suflet mi-a pătruns
Şi ce splendori erau în a lor cânt’;
În ascultare fost-am eu cuprins
La glasul cel de îngeri răsunând.
Lăsat-am eu îndată lumea neagră...
Cu zgura şi mocirla de păcat !
Şi am pornit atuncea înspre-o ţară,
Spre ţara unde Domnul , E Împărat.
Ca şi Ilie mergând spre Iordan!
Ce într-un car de foc s-a ridicat,
Aşa o să mă-nalţ spre Canaan
Lăsa-voi lumea-aceasta de păcat.
Mă voi nălţa mai sus spre ţara sfântă
Voi trece eu de lumea norilor,
Voi auzi toţi îngerii ce-I cântă!
Vântul mă va purta zburând uşor.
O rază mă va duce spre o lume
Ce-i dincolo de tot ce pot pricepe !
Mulţimi de îngeri fi-vor lângă mine
Urcând cu eii spre lumile eterne.
"Bine-ai venit în ţara cea măreaţă!
Va spune atunci întregul univers,
Iar stelele vor lumina în faţă
Vedea-voi desluşit întregul mers.
Învăluit voi fi eu de natură,
Mă voi-nălţa mereu înspre Isus;
Lăsa-voi trupul meu aici de zgură
Şi am să îmbrac un trup ceresc de sus.
Ce forţă Doamne pus-ai Tu în mine ?
Să pot să mă înalţ spre Paradis;
Tu m-ai umplut, atunci la rugăciune
Când Te-am chemat, de-aicea din abis.
M-ai curăţat Tu haina mea murdară
M-ai îmbrăcat cu noul Tău veşmânt!
Ai pus în mine-atuncea o comoară
Când m-ai umplut cu Duhul Tău cel Sfânt .
De-atuncea am găsit eu mângâierea!
Când fost-am sigilat cu Duhul Sfânt
Şi am primit de sus călăuzirea
Să mă înalţ de-aici, de pe pământ..
Ai spus că ne vom întâlni pe boltă!
Eu ştiu căci tot ce spui se împlineşte,
Din Cartea Sfântă, nu lipseşte, o iotă...
Căci despre-aceea zi ea ne vorbeşte .
Ca Moise pe Horeb schimbat în taină
Ce asculta de glasul Celui veşnic;
Aşa voi fi schimbat de-a Ta lumină,
Şi transformat în omul cel Edenic..
Iar după lungul drum ş-anevoios
S-ajung pe malul râului Stăpâne...
Să fiu acol’ cu toţi ai mei de jos
Ce i-am primit în dar eu, de la Tine.
Să pot vedea eu ţara minunată
Dar Nu vreau Doamne numai să privesc,
Doresc să intru-n Canaan, o, Tată,
Şi veşnic!... Ţie acolo, să-Ţi slujesc.
3/3/2004gl