Sunt un copil venit pe lume
Sunt prea micuț și nu am nume,
Dar conceput ca prin mister
Am suflet viu venit din cer.
Sunt mic ca bobul de nisip
Dar mă dezvolt în mod uimit.
Mamei i-am trimis semnale
Că-n trupul ei e o schimbare.
As vrea așa de mult să-i spun,
Să nu se teamă că-s pe drum.
Un înger cu grijă mă păzește,
De riscuri și boli mă ferește.
Mulți spun că eu încă nu exist,
Că-s prea micuț ca să insist.
Dar sexul, datele-mi sunt clare,
Măsurile chiar și a ochilor culoare.
Trupul în care sunt țesut,
E minunat, e cald și e plăcut.
Simțurile mi sunt dezvoltate,
Aud mereu o inimă cum bate.
La ritmul ei mă odihnesc,
Cu ai bătaie mă trezesc.
O voce ca un ecou răsună,
E așa de dulce mă alină.
Cresc în fiecare zi cu zor,
Și mă cuprinde un gingaș fior,
Cu mânuțele care azi îmi cresc,
Voi arăta mamei cât de mult o iubesc.
Chiar și piciorușe-mi sunt date,
Cu ele am să merg, să fac de toate,
Când tata se va´ntoarce acasă,
În cale am să-i ies cu inima voioasă.
Și iată, minune după minune,
Degețele-mi cresc, oare la ce-or fi bune?
Știu ! - cu ele mama am s-o mângîi,
Și flori am să i adun din crânguri.
Azi însă simt ceva mă neliniștetște,
În trupul mamei ceva vuiește.
În sânge, în trup e agitație mare,
Azi are la cabinet programare.
Semnalele ce de mine sunt date,
Azi sunt de medic confirmate.
Aș vrea s-o văd cât e de fericită,
Că va fi mamă, că va fi iubită.
Dar vai! Vestea o îngrijorează,
Tata e disperat și panică creează.
Eu stau neajutorat în întunecime,
Și nu știu în final ce va fi cu mine.
Inima-mi începe ușor să bată,
Părinții azi știu de sunt baiat ori fata
Această veste precis o să-i învioreze
Și nume-mi vor căuta să mă boteze.
Sunt sănătos, ce dar, o ce minune!
Atîți copii bolnavi vin azi pe lume,
Ce bucurie, în câteva luni voi putea,
Privi în ochi cu drag pe mama mea.
Sunt neliniștit și de nu pot spune,
Nu vor părinții să-mi de-a nume ?!
Mă numesc « fetus» în continuare,
Pentru mine va fi oare salvare?!
Trupul în care cu grijă sunt țesut,
De acuma mă respinge, nu sunt vrut.
Îngerul minunat care mă păzește.
E atât de trist numai zâmbește.
Diaboleasca hotărâre a fost luată,
Azi mama mea va fi chiuretată,
Mă zbat în pântec durerile mă iau,
Doar un semnal mai vreau să-i dau.
Mama te implor – vreau să trăiesc
Am să te ascult, am să te iubesc,
Am să te admir pentru curajul tău,
Că m-ai purtat și de ți-a fost greu.
Fiinta mica ai fost și tu cândva,
Purtata ai fost și tu de mama ta,
Nu mă omorî, nu-ți face soarta grea,
Căci conștiința rău te va condamna.
De ziua ta flori am să-ți aduc,
Cu sfiala mâna am să-ți sărut,
Și n ochii calzi am să te privesc,
Și am să-ți spun – Îți mulțumesc!