Deprimarea
de Bălăşanu Constantin
Când omul suferă îndelungat,
De durere, nelinişte sau teamă,
Deseori devine foarte deprimat
Si trebuie ajutat de bună seamă.
Omenirii îi este mare suferinţa,
Deprimarea este azi ca niciodată,
Mulţi dintre noi îşi pierd speranţa,
Alţii n-au avut-o, poate, vreodată.
Deprimarea adâncă este cauzată,
De moartea persoanei mult iubite,
De un divorţ sau o acţiune ratată,
Sau, ai fiinţe, de tine dezamăgite.
De pierderea unui loc de muncă,
Când crezi că altora le eşti stavilă,
Neliniştea te mai cuprinde fiindcă,
Ai aflat că boala-ţi este incurabilă.
Spre a le veni acestora în ajutor,
Sfatul biblic ne spune insistent,
Să le vorbim apropiat, consolator,
Să simtă că nu le eşti indiferent,
Că Dumnezeu nu i-a uitat să ştie
Si fiindcă sunt mâhniţi si supăraţi,
E semnul pentru El că-n a sa vie,
Are culegători ce trebuie ajutaţi.
Apropiidu-se mult de Dumnezeu,
Ei vor da Lui povara să le-o care.
In viaţă, vă asigur, am înţeles şi eu.
Pe calea aceasta, este sigură salvare.
Iaşi 30 decembrie 2007