Pe-o rază de Har. (Rec)
Pe-o rază de Har din ţara de sus
Coboară Acel ce se chiamă Isus.
O stea de pe cer veghiază prin eră
Să vadă serbarea ce omu-I oferă.
Un semn de-ntrebare ajun-sa să fie
La cei ce păzit-au turme-n câmpie.
Pornit-au îndată să afle secretul
Căutând locul unde va veni Împăratul.
Nu-i loc mai prejos să fie în lume
Decât un staul cu-animale şi turme,
Acolo, a fost primit Salvatorul,
În locul de jos să-l afle tot omul.
Ajunse un zvon la cei din palat
Cum, profeţi-au vestit de un nou Împărat.
Trimis-au iscoade să afle secretul
Dar Cel cea veghiat cunoscu-Ta tot mersul!
Urmărit a fost Domnul de când s-a născut.
Să fie ucis de la bun început,
Dar Cel ce veghiază la lucrarea divină
Acela-L purtase prin lumea de tină.
Ajunse la vârsta să intre în casă
Să spună la oameni de lucrarea adusă,
De slava cerească şi locul cel sfânt
Vorbi-Ta în Templu din sfântul cuvânt.
Porni-Ta prin lume, vestind mântuirea
Ucenici ş-a ales să-I vestească venirea,
Mărturie să fie la cei de pe urmă,
Când El va pleca din lumea de tină.
Dar nimeni din cei ce umblau cu Isus
N-au vrut să audă cuvântul ce-a spus
Dar El Le-a vorbit cu glasul duios,
De eu nu mă duc, ve-ţi rămâne jos!
Veni-ta şi clipa vestită de El
Când omul dureri, ajunse un Miel
Şi prins, biciuit, de oameni barbari,
Ajun-sa Isus între doi tâlhari.
Pe cruce-atârnat de oameni răi
Bătut şi scuipat de-a lumi călăi.
Primi-ta Isus durerea cea grea!
Prin ea arătând cît de mult ne iubea.
Şi iată în ceasul din urmă Isus
Acolo pe cruce salvare-a adus
La unul din tâlhari ce pe cruce-atârnat
A fost pus şi el fiind vinovat.
În ceasul din urmă tâlharu-a grăit
Ai milă de mine Isuse Iubit,
Când sus vei ajunge în patria Ta
Adu-Ţi Doamn-aminte, de Golgota.
Priveşte napoi la crucea barbară!
Şi dă o iertare la un om cu ocară
Iar Domnu-a grăit cu glasul duios
Tu astăzi vei fi în cer cu Cristos.
Şi duhul şi-a dat Acel Prea-Înalt
La Tatăl în slavă a fost aşteptat.
Iar trupul de lut a fost bălsămat
De Iosif, un om cu suflet bogat.
Pe lespedea rece în grota creată
Pentru îmormântare, fiind pregătită,
Trei zile-ntăcere, trei zile de chin
Ucenici lui Isus, fără speranţă devin.
Şi iată că vine şi ziua vestită
Ce Domnul le-a spus de trestia frântă
De Templul ce fi-va din nou ridicat
Trei zile-n tăcere, ş-apoi înviat.
Se-arată Mariei şi celor cu Ea
Isus Le grăieşte, veni vremea mea,
Mă duc eu la Tatăl că sunt aşteptat
Acol, pentru voi un loc am trasat.
Istoria-aceasta a fost prevestită
Şi-ntocmai la fel a fost împlinită.
Dar omul de azi, din lumea modernă
Mai neagă venirea şi viaţa Eternă.
Sunt mulţi ce-ar dori să afle-adevărul
Dar nu vor s-audă vorbind, despre Domnul .
De lumea eternă, de Domnul Isus,
De şi ar dori s-ajungă-n cer sus.
Dar vine o zi , şi nu este mult!
Când Cel ce s-a dus la Tatăl cel sfânt
Veni-va din nou să-şi ducă acasă
Pe-acei ce doresc o cetate imensă.
10.03.2008gl