SA NU UIT NICIODATA
1 Timotei 6:6 „Negreşit, evlavia însoţită
de mulţumire este un mare câştig."
*****
Când în adâncul inimii mă cercetez,
Găsesc putere ca să mă debarasez,
De zgura gândurilor mai alunecoase,
Ascunse între gândurile-mi evlavioase.
Şi caut şi găsesc acel gând pus de Isus,
Că sunt făptură nouă şi nu un produs:
Al simţurilor, faptelor, născut din fire,
Ci sunt născută dintr-o jertfă de iubire.
Învăţ, de-a pururea în El să nădăjduiesc,
Privind la blândeţea din Haru-I ceresc.
Învăţ să iubesc lumina revărsată de sus,
Prin Harul în care m-a curăţat Isus.
Şlefuită-n iubirea Lui, învăţ ascultarea,
Şi-n dragostea Lui, înţeleg îndurarea.
Pun frâu gândurilor mele, le convertesc,
Din taina Scripturii lumină primesc.
Sufletul meu e hrănit de iubirea divină,
Şi tresartă-n el, bucuria că-s fără vină.
La orizontul vieţii speranţa se ridică,
Din Credinţa ce-mi poartă paşii fără frică,
Pe un drum ce-ţi dă putere să construieşti,
Şi de-al tău păcat urgent să te pocăieşti.
Nu e vis, totu-i aievea, le-am învăţat, înţeles
Când peste mine-au venit dureri tot mai des.
M-am apropiat de lumină, ca să fiu spălată,
Prin Jertfa iubirii divine, să fiu salvată.
Să nu uit niciodată Harul ce m-a salvat,
În inima mea mulţumirile toate-am aşezat.
Mulţumirea naşte fericire în orice inimă,
Fereşte-te de automulţumirea ce naşte vină.
Mulţumirile născute din recunoştinţă,
Fac în om, mult mai vie, a Sa credinţă.
Amin