MA TINE APROAPE
1 Ioan 4:12
„Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu;
dacă ne iubim unii pe alţii, Dumnezeu rămâne în noi,
şi dragostea Lui a ajuns desăvârşită în noi."
*****
Ispite grele vin adesea-n calea vieţii mele
Şi-n ceasul încercării îmi văd slăbiciunile.
Alerg din nou la rugăciune, pace să găsesc,
Puterea să le înving pe toate, s-o primesc.
În prigoniri şi strâmtorări, mi-ajunge harul,
Ce-n ceasul rugăciunii îmi şterge amarul.
Şi al meu scut nedespărţit Isus, îmi alină
Orice durere şi-mi dă inimii, pace deplină.
El mă ajută să-mi ţin dreaptă umblarea,
Mă luminează să nu rătăcesc cărarea.
Uneori puteri duşmane, lovesc cumplit,
El mă mângâie, nu lasă sufletul zdrobit.
Dragostea-I glorioasă mă ţine aproape
De puterea Lui nimic nu mă desparte.
El este viaţa şi fericirea mea de-acum
Este Lumina ce mă călăuzeşte pe drum.
Nicicând fără El, la cer să zbor n-aş putea,
Fără Isus n-aş umbla, pe-o rază de stea,
Mi-a pus o credinţă vie şi-o inimă-n piept,
Prin iubirea Lui ochii, spre cer îi îndrept.
Cu El în armonie, aici pe pământ vieţuiesc
Prin credinţă minuni de minuni eu trăiesc.
E o minune, că pot să respir aerul oxigenat
Că-n locul morţii, viaţă veşnică mi s-a dat.
Nimic nu era bun în mine să fiu de El aleasă
Să-mi dea neprihănirea şi să mă facă mireasă.
Dar dragostea Lui Sfântă a stins toată povara,
Şi-n suflet, viaţă nouă a-nmugurit Primăvara.
Primăvara vieţii mele înmugureşte veşnic,
Iar El Prea Sfântul, pune lumină-n sfeşnic.
Cu Duhul Sfânt mă-ndrumă pe Calea Vieţii,
Şi mii de flori prind culoare-n zorii dimineţii.
Credinţa mă poartă în frumuseţi necunoscute,
Pe plaiuri pătrunse-n inima mea, nemaivăzute.
Credinţa rodeşte-n inimă, fructul nemuririi,
Şi dă seva Iubirii Celei Mari, hrană neprihănirii.
*****
2 Corinteni 4:6
„Căci Dumnezeu, care a zis: "Să lumineze lumina din întuneric",
ne-a luminat inimile, pentru ca să facem să strălucească lumina
cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos."
Amin!