Ziua Cincizecimii
Fap. Apost. 2:3
„Nişte limbi ca de foc au fost văzute
împărţindu-se printre ei,
şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei."
*****
O revărsare a Duhului Sfânt, e-n sărbătoare
E ziua de Rusalii, a cinzecimii celebrare.
Limbi de foc veniră pe multimea de popor,
Duhul Sfânt promis de Isus, ca mângâietor.
Mijlocitorul şi călăuzitorul în tot adevărul,
Luminând şi dezvăluind tuturor misterul,
Văzut, pe fiecare Apostol în parte, aşezat.
Ce minunată zi! Limbi de foc s-au revărsat.
Apostolii umpluţi de Duh Sfânt, au început
Să vorbească în alte limbi, mulţimea adunată
A rămas încremenită, de ce au auzit şi văzut.
Pentru că fiecare nu-nţelegea minunea arătată.
Fiecare îi auzea vorbind în limba lui, miraţi
Şi uimiţi se-ntrebau „Ce vrea să zică aceasta?"
Vorbirea în limbii, îi ţine şi azi pe unii depărtaţi,
De Adevăr, întrebându-se: „ce-o mai fi şi asta?"
Limbi omeneşti şi ingereşti, cum vrea Duhul,
Şi azi e la fel, toarnă din Duhul Său, Domnul.
Limbi cunoscute sau necunoscute, unul şi unul,
Duh de proorocie, tălmăcire însărcinează omul.
Mângâietorul, Duhul adevărului cu suspine
Negrăite, mijloceşte pentru mine, pentru tine.
Veghează şi ne mărturiseşte lucruri auzite,
Ni le aminteşte toate, pentru a fi întărite.
Să umblăm în adevărul care ne eliberează,
La umblarea noastră Duhul Sfânt, veghează.
Ne dezvăluie acele lucruri noi, pentru viitor
Din adevăr şi ne conduce ca un bun dirijor.
Ne pune-n armonie cu Sfânta Trinitate,
S-avem privirile doar spre cer îndreptate.
Ne ajută să păstrăm curat al nostru cuget
Veghează să fie drept al nostru umblet.
Ne-nvaţă să fugim de ispită, de ce-i rău,
S-ascultăm în toate, numai de Dumnezeu.
Ne ţine-n inimă trează cu simţul datoriei,
Întăreşte-n noi statornicia credincioşiei.
Ne arată a Scripturii plinătate-n adevăr,
Şi a omului vană-nţelepciune-n răspăr.
Trinitatea într-o sfântă unitate, veghează
Şi a omului durere cu mângăieri tratează.
Când vin talazuri să lovească cu moarte,
Şoapta Duhului e aproape, nu-i departe.
Te-nvaţă cum să te rogi mai fierbinte,
Îţi stârneşte lacrima durerii, să iei aminte.
Nu-L întrista niciodată, ca să te-nsoţească,
Să poată la ora decisivă să-ţi vorbească.
Să poţi fii destoinic, să fii bun credincios,
Să te asemeni în tot ce faci, cu Hristos.
S-aduci roade bune, ce-s vrednice de Cer
Să nu aduni din acele lucruri, care pier.
Rămâi credincioasă şi-n zile de-ncercare,
Păstrează pacea dată de Duh, ca să fii tare.
Din pacea sufletească curgă a iubirii unde,
Plinătatea Lui Isus, adâncul inimii pătrunde.
Vei răspândi în jurul tău o dragoste divină,
Revărsată sublim din armonia de lumină.
Templul Duhului Sfânt, curăţat de Isus,
Eşti tu, farul aprins din lumină de sus.
Duhul Sfânt, după cum a promis Isus,
A coborât în limbi de foc şi apoi s-a pus
Mijlocitor şi călăuzitor în tot adevărul,
Dezvăluind din taina viitorului tot misterul.
*****
Efes. 4:30 „Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu,
prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării."
2 Petru 1:21 „Căci nici o prorocie n-a fost adusă prin voia omului;
ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt."
Amin!