Inexplicabil este universul
Căci mintea unui om e limitată,
Dar Dumnezeu în toate a pus mersul,
Aşa cum ne descrie-n carte versul,
Puterea Lui este nemăsurată...
Inexplicabil e la om mişcarea,
Şi totul ce există-n univers,
Dar Cel ce a făcut pământul, marea,
A pus în univers toată mişcarea
Căci El este un Dumnezeu imens.
Inexplicabil, cum apăru viaţa,
Luând fiinţă pe acest pământ,
Din galaxie-a coborât speranţa,
Şi din nimic a apărut fiinţa.
El este Dumnezeu, El e Cuvânt.
Inexplicabil, a rămas fiinţa
La cei ce vor a o descoperi
cu ce precizie lucrează viaţa
pune-n mişcare firele, ca aţa
şi orce fiinţă poate a trăi.
Şi peste vremi, oamenii de ştiinţă
Căutat-au explicaţie umană,
poate va fi la om chiar cu putinţă
să prelungească a omului viaţă
Dar Dumnezeul veşnic e la cârmă.
El poate-a prelungi firul vieţii,
Aceasta numai Dumnezeu o face!
Cu el Te scoli în zorii dimineţii,
Şi meditezi la soarele dreptăţii
Căci El e Cel ce pune-n tine pace.
El este un izvor de-nţelepciune,
El are universul în mişcare
El a creait ţesuturile-n tine,
Şi de-la-ntemeiere lucră bine,
El este pentru noi un veşnic soare.
Aşa cum a luat omul fiinţă
Dintr-un nimic a apărut ceva
Aşa odată–n marea dimineaţă
Te vei trezi cu Domnul, faţa-n faţă,
Cu-Acel ce din nimic făcu o stea.
Vei îmbrăca un trup nemuritor
După cuvântul ce ni s-a lăsat
Căci Dumnezeu e atotştiutor,
ne vom vedea în ţara fără nor
Cu-Acela care odată ne-a creat.
24.04.2008 09:11:34gl