SCOALA
Viata noastra de crestin
Intruneste multe-aspecte;
E si-un seminar divin
Unde studiem din plin
Multe si de pret obiecte.
Lectiile-aici predate
De Cristos prin Duhul Sfant
Sunt superioare toate
Orcarui invatamant
Omenesc,de pe pamant
De cumva esti incercat
Cu necaz si suferinta
Sa fi bine-orientat
Ca un om scolarizat
In cereasca resedinta,
Este conditionat
Sa traiasca prin credinta.
Cum spuneam,in sfanta scoala,
E profesor titular
Duhul Sfant,si nu prea rar,
Cu indemnul Sau de har,
Chiar din somn adanc ne scoala,
Sa umblam prin Decalog
Cu cerescu Pedagog.
Iar cand cel cu chip de zmoala
Lenea ne-o inspira clar.
,,Lasa-te tu pe tanjala,
Instruirea-i in zadar!"
Duhul slavei Se rascoala
Si,lasandu-i clasa goala
El pe fuga-l pune iar.
Daca, pe motiv de boala ,
Ai lipsit si n-ai habar
Despre tema ideala
Pentru proba cea orala
Randuita-n calendar,
Nu umbla cu fila goala,
Scrie-ti lectia macar
Cultivand cu indrasneala,
Fara pic de indoiala,
Al intelepciunii dar.
Uni in aceeasi oala
Pun si dulce si amar
Si mai tin pacatu-n poala
De si au vechime-n scoala
Si-au trecut de abecedar.
Biblia iti da lumina,
Dac-o ti la capatai;
Daca nu, cine-i de vina
Cand te-ascunzi dupa cortina
Si te joci cu plastelina
Parc-ai fi in clasa-ntai
Care-i scopul lui Satan?
Sa repeti an dupa an ,
Sa te rogi putin si rar,
Sa n-ai ravna, sa n-ai jar,
Sa zadarnicesti mult har
Si, cand vin ispite grele,
Repede sa cazi in ele
Cand intrase-n Ghetsimani
Domnu,-n urma cu multi ani,
Ucenicilor le cere
-Pentru-a capata putere-
Sa se roage,sa nu cada
Nicidecum ispitei prada.
Rugaciunea este-o arma,
E semnalul de alarma
Dat s-auda Imparatul
Cand te-a-ncercuit pacatul,
Sa-ti trimita-n ajutor
Ingerul izbavitor.
Si, oricat le-ai ocoli .
Incercari tot vor veni
Insa daca nu-ncetezi
Sa te rogi si sa veghezi,
N-o vei face fara rost
Caci esti pus la adapost.
Arbori ce cresc pe munte
Unde-i soare,dar si frig
Sa raziste soartei crunte,
Vijeliei ca s-o nfrunte,
Ei, punand furtuni dig,
Isi pierd frunzele marunte
Dar in crestele marunte
Radacinile-si infing
Mai adanc si mai corvig.
Tot astfel,cand Domnul pune
Mana pe coroana ta,
Nu te demoraliza ;
Fugi de-orice suspiciune,
Pune-te pe rugaciune
Si efectul, vei vedea
N-are cum intarzia.
Ori ce chin si suferinta
Sunt un test pentru credinta
Si-in ciclu de formare,
Au un rol nespus de mare,
Insa,cum s-a dovedit,
Multi iau totu-n mod gresit
Si-n final se compromit.
Nu-s putini cei care-ncep
Scoala aspra a credintei,
Dar candva nu mai pricep
Taina, rostul suferintei,
Si ajung de nu concep
Nici nevoia staruintei
Iar apoi nu mai percep
Raza dulce-a biruintei.
De n-alegi,cu precadere,
Rugaciune si veghere,
Te trezesti ca n-ai putere
Si incepi a sovai,
A te plange si-a carti.
Deci cand ai probleme-n viata,
Mustra necredinta-n fata,
Iar de esti cumva bolnav
Nu te fa-ndoielii sclav,
Ci te tot parcursul bolii
Stai in internatul scolii,
Caci aici din cand in cand
Vine Medicul cel bland,
Medic universitar
Care vindeca prin har;
Va veni Isus Cristos
Sa te faca sanatos.
In eventualitate
Ca vorbim de sanatate,
As dori sa v-a amintesc
Ca-s doua coordonate:
Omul nostru pamantesc
Trup de carne,trup de moarte
Fire veche,om firesc,
Si apoi,de alta parte,
Omnul cel duhovnicesc.
Cum li-i dat sa vietuiasca
Impreuna pe pamant,
Sub un acopreamant,
Carnii- firea pamanteasca-
Duhului-ce,prin Cuvant
S-a nascut din Duhul Sfant-
Domnul, cu dureri ce rup,
Deseori loveste-n trup
Ca sa fie mai ceresc
Omul cel duhovnicesc.
Pentru ca sa ne smereasca ,
Si de firea pamanteasca
Duhul sa ni-l izbaveasca,
Domnu face un retus
Si atuncea Spiridus
Vine iute c-un tepus
Ca sa ne mai palmuiasca.
Dar porunca el primeste
De la Cel ce ne iubeste:
Fie vrea ,fie nu vrea
Sigur se va conforma;
Si macar ca nu-i convine,
Raul se va-ntoarce-n bine
Domnu-i bun ,dar si sever,
Si ne-aplica disciplina:
Daca-n piept ne arde vina
Pe vesmant ne zace tina ,
Nu putem intra in cer
Unde dragostea-i strajer
Si-mparat este Lumina.
Cand le cam cotesti prin unghiuri ,
Dupa ce te-ai scris la oaste ,
Te trezesti cu niste junghiuri
Ce te-nteapa pe sub coaste.
Tare sa ne fie crezul
Si vesmantul alb ca neaua,
Domnu-ngaduie vartejul
Si nu-Si cruta nici nuiaua.
Nu se-nalta meterezul
Cantarindul cu ocaua.
Confruntat cu un tepus ,
Pavel nu si-a pus calus
Ci asa s-a confesat:
,, Eu de trei ori m-am rugat
Domnului ca sa mi-l ia;
El din ceruri mi-a raspuns:
,,Harul Meu ti-este de-ajuns!
Iata hotararea Sa
Pentru-a nu ma inganfa.
Si de-atunci,eu simt placere
In necazuri,in durere
Si in ori ce stramtorare.
Cand sunt slab,atunci sunt tare.
De astfel,eu socotesc
Ca-ntristarilesub soare,
De o clipa si usoare,
Mai nimic nu cantaresc
Pe-ale cerului cantare;
Sunt valori mult prea reduse,
Chiar gramazi de-ar fi aduse
Nu sunt vrednice-a fi puse
Langa slava viitoare.,,
Este-adevarat ca huma
N-are pentru toate cheie;
Cand isi flutura ideea,
Troienind cu ea aleea,
Si barbatul si femeia
Vede-n suferinta ciuma;
Dar ce nu pricepi acuma
Vei pricepe dup-aceea...amin
14.09.2007