PE SCARA CE DUCE LA CER
Psalmii 17:8
„Păzeşte-mă ca lumina ochiului,
ocroteşte-mă, la umbra aripilor Tale,"
Psalmii 116:7
„Întoarce-te, suflete, la odihna ta,
căci Domnul ţi-a făcut bine."
*****
Pe scara ce duce la cer, pe care urcă sufletul meu,
Coboară Domnul solemn, spre a mea întâmpinare.
Ştie că-n urcare vrăjmaşul îmi pune pedici mereu,
Şi-mi aprinde lumina să văd bine, treptele urcătoare.
Stăpânul meu, veşnic, Stăpânul hotărârilor eterne,
Din oceanul albastru, în străluciri fosforescente,
Cu har de bunătate, El îndurări peste mine, aşterne.
Şi pune-n mine însuşirile divine, ce-mi sunt absente.
Strânge şi azi în spaţiul deschis la Golgota, pe cruce,
Mulţime de popor sub har, sub stindardul credinţei.
Peste valul vremilor ce se scurg, valul şi azi duce
Tristeţi, dureri, poveri, ce deschid inima căinţei.
Suntem călători bătuţi de ale noastre gânduri multe,
Adesea firea ne poartă cu îndărădnicie gându-napoi.
Nu ne lasa Isus, pradă gândurilor noastre oculte,
Suntem goi, slabi, credinţa e mică. Îndură-Te de noi!
Iartă necredinţei noastre, când valuri se ridică...
Şi arde ereziile ce cu-ndrăzneală construiesc...
Păzeşte-ne de învăţăturile ce credinţa ne-o strică,
Să vedem limpede tot adevărul Tău dumnezeiesc.
Dă-ne înţelepciunea, să ştim păzi poruncile Tale,
Să ne-ngrijim, să păstrăm sufletul nostru, neprihănit.
Să nu ne acopere grijurile şi frământările din vale,
Să veghem în rugăciune şi să stăm sub harul primit.
*****
Prov. 19:16 „Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul;
cine nu veghează asupra căii sale, va muri."
Amin!