Ziua de Rusalii
Fapt.Apost. 2:16-17
„Ci aceasta este ce a fost spus prin proorocul Ioel:"
"În zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, voi turna
din Duhul Meu peste orice făptură; feciorii voştri
şi fetele voastre vor prooroci, tinerii voştri
vor avea vedenii, şi bătrânii voştri vor visa visuri!
*****
E zi de sărbătoare, a Cincizecimii celebrare,
E ziua de Rusalii, a Duhului Sfânt revărsare.
Din cer, ca un vâjâit puternic, limbi ca de foc
S-au aşezat peste apostolii ştrânşi la un loc.
Umpluţi de Duh Sfânt cum Isus le-a promis
Putere au primit să spună tot ce aveau de zis.
Vorbeau în alte limbi şi mulţimea adunată
Nu-nţelegea ce vrea să fie minunea arătată.
Mulţimea-ncremenită de ce a auzit şi văzut.
Se mira de cuvântu-n limba care s-au născut.
Fiecare îi auzea vorbind în limba lui, miraţi
Erau în adâncul inimii lor de cuvânt cercetaţi.
Alţii se minunau şi-i credeau de must îmbătaţi.
Se-ntrebau unii pe alţii :„Ce vrea să zică aceasta?"
Vorbirea în limbi îi ţine şi azi pe unii depărtaţi
De Adevăr, întrebându-se: „ce-o mai fi şi asta?"
Limbi omeneşti şi ingereşti, cum vrea Duhul,
Şi azi e la fel, dăruieşte Duhul Sfânt, Domnul.
Limbi cunoscute sau necunoscute, unul şi unul,
Duh de proorocie, tălmăcire primeşte omul.
Ce-a fost spus prin proorocul Ioel se-mplineşte
Duhul adevărului fiecărui suflet şi azi vorbeşte.
Să umblăm în adevărul care ne eliberează,
La umblarea noastră Duhul Sfânt veghează.
Risipeşte misterul lucrurilor noi pentru viitor,
Cu adevărul Sfânt ne conduce ca un bun dirijor.
Ne pune-n deplină armonie cu Sfânta Trinitate,
Privirile noastre să fie-ndreptate spre eternitate.
Ne ajută să păstrăm în curăţie al nostru cuget,
Veghează să nu schiopăteze al nostru umblet.
Să stăm în lumina adevărului, depărtaţi de rău,
Să fugim de ispită, s-ascultăm de Dumnezeu.
Treaz ne ţine-n inimă mereu, simţul datoriei
Fortifică-n noi principii divine credincioşiei.
Ne mărturiseşte a Scripturii plinătate-n adevăr,
Şi arată omului a lui vană-nţelepciune-n răspăr.
Trinitatea într-o sfântă unitate la noi veghează
Şi durerea în încercări cu mângâieri o tratează.
Când vin uneori talazuri să lovească cu moarte,
Duhul adevărului stă aproape de noi, nu departe.
Ne-nvaţă în lacrimi să ne rugăm mai fierbinte,
Aprinde făclia, la cuvântul Sfânt să luăm aminte.
Să nu-L întristam niciodată, să nu plece de la noi,
La ora decisivă să spună ce e bine pentru noi.
Să poţi fi destoinic, să fii un bun credincios,
Să te asemeni, în tot ce vei face, cu Isus Hristos.
S-aduci roadele cele mai bune, vrednice de Cer
Să nu aduni poame amare, ce-n lumina zilei pier.
Dă putere şi călăuzire Duhul Sfânt, mângâietorul,
Lui i-a predat Isus pe pământ, o vreme, poporul.
Rămâi credincioasă şi-n acele zile de-ncercare,
Păstrează pacea dată de Isus prin Duh, să fii tare.
În pacea sufletească curg ale iubirii Sale unde,
Cuvântul Lui Isus adâncul inimii-mi pătrunde.
Mă inundă şi stinge durerea o dragoste divină,
Revărsată sublim din armonia divină-n lumină.
Templul Duhului Sfânt curăţat de Slăvitul Isus,
Eşti tu, suflete, un far aprins cu lumină de sus.
Duhul Sfânt, făclia ta, promis mângâietor de Isus,
În ziua cincizecimii limbile de foc ce s-au pus
Peste apostoli nu sunt un mister şi n-au apus,
Până-n ziua de azi revărsării Duhului dau curs.
Mijlocind şi călăuzind mereu în tot Adevărul,
Dezvăluind şi din taina veşniciei tot misterul.
*****
Fapt.Apost. 2:3
„Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei,
şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei."
Efes. 4:30 „Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu,
prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării."
Amin!