Mi-e dor de Tine,
Mi-e dor de Tine Doamne,
Vreau să Te simt aproape,
Să Te ating statornic cu gândul,
Cum soarele fierbinte atinge pământul,
Cu raza-i nevăzută minutul fixează,
Aceleiaşi ore solare-n amiază!
Să Te ating cu gândul nemişcat,
Sub streaşina salcâmilor când stau!
Şi în mireasma florilor ce-mbată,
Împrejurimi şi oameni loalaltă,
De-adorm şi simţurile revoltate ,
Ca florile jertfite, scuturate!
Să Te ating cu gândul meu uşor ca-n vise,
Precum e foşnetul din rochii de mătase,
Cuminte ca mângâierea ce încântă ochii,
Din catifeaua de la trandafirii roşii,
Sau macii ce incendiază primăvara,
Cu flacara culorii lanul de secară!
Să Te ating ca apa mării malul,
Sclipiri ca de cleşatar ce are valul,
Şi forma ţărmului ce-o ia în dansul,
În zbaterea-i molatic-uduioasă
Şi-n cerul nesfârşit curs în mare,
Parcă vărsat din înălţimi albastre!
Să Te ating în crucea de pe creasta,
A muntelui ce falnic brazii poartă,
Simbolul credintei tuturora,
Ce-n faţa Ta plecaţi în rugăciune,
Chemându-te o binecuvântare a ne da,
Din înălţimi ştim şi primi iertarea Ta!
Să Te ating şi în privirile de taină,
Din ochii celor ce în cale mi-ai trimis,
Cu ajutorul lor eu drumul să-mi găsesc,
Mereu ca să Te caut, să mă desăvârşesc,
Trecut prin focul ars şi apoi mistuit,
Model îmi este fierul ce jarul l-a topit!
În toate să-mi rămâi apropape tot mereu,
In suflet să-mi domneşti, eşti dorul meu!
Şi marea de gânduri ce mintea-mi străbate,
De cânturi de slavă spre Tine înălţate,
Atingerea păcii divine şi-a crezului meu,
Că-n Toate şi Unul îmi Eşti Dumnezeu!
13.05.2008