MARETIA TA
Deuteronomul 33:26
„Nimeni nu este ca Dumnezeul lui Israel,
El trece pe ceruri ca să-ţi vină în ajutor,
Trece cu măreţie pe nori."
*****
Cerul Tău din ape albastre,
Îmi trezeşte dor de veşnicie,
Şi un dor de zbor între astre
Cu Tine Domnul meu, pe vecie.
Mi-amintesc că-s făcută din lut,
Tu, Olarul meu mi-ai dat viaţă.
Cu suflarea Ta, aşa m-ai născut,
Într-o zi de senină dimineaţă.
Lumina Ta revărsată spală zgura,
Îmi pune-n inimă cântare nouă.
Îmi dă aripi de vultur să pot zbura,
Sub norul ce cu îndurare plouă.
De dincolo de extinderea albastră,
Tu veghezi şi-mi dai toată iubirea.
În suflet îmi pui cântarea măiastră,
Ce-şi are solfegiu: neprihănirea.
Mă-nvăluieşti în raza de iubire,
Lăsând să curgă Harul Tău divin.
Cuprinsă de iubire-n nemărginire,
Înaintea feţei Tale azi mă închin.
Şi mai presus de orice-nchipuire,
Văd bunătatea care mă-mpresoară.
Văd Harul care curge din iubire
Şi nu vrea nici un suflet să moară.
Şi dincolo de imaginaţia umană,
Ce-a sfredelit adesea necunoscutul,
Curge izvorul ce dragoste emană,
Din începuturi până va veni sfârşitul.
În marele ocean de-ntindere albastră,
Măreţia Ta metamorfozează atent,
Omul ce se lasă sub mâna-Ţi măiastră,
S-ajungă neprihănitul ce nu va fi absent
Din Cetatea Iubirii, Cetatea cerească,
Unde fiecărui om un loc i-ai pregătit.
Fă Doamne-n mine zi de zi să crească
Credinţa, să-mi fie sufletul neprihănit.
Amin!