IZVORUL
Ioan 4:14 „Dar oricui va bea din apa,
pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete;
ba încă apa, pe care i-o voi da Eu,
se va preface în el într-un izvor de apă,
care va ţâşni în viaţa veşnică.""
*****
Din inălţimi astrale,
Izvorul curge spre vale,
Se dăruie cu ardoare
Tuturor celor, pe care
Îi întâlneşte-n cale.
Acelor inimi însetate,
Ce-s pe genunchi plecate,
Cu mâini la cer ridicate,
De fluid luminate,
Sub a crucii dreptate.
Şopotul tainic de izvor,
Alină al sufletelor lor, dor,
Aşterne primăvara-n ogor,
Încununează fruntea lor,
Cu susurul blând, răcoritor.
Cerul picură roua suferinţei
Peste lut, în plaiul pocăinţei.
Şi trimite alinările credinţei,
Săpate-n inimile căinţei,
Prinse-n aripile cutezanţei.
Amin