am vrut sa zugravesc in soapte line
un chip sa semene cu tine
imagini care sa prezinte
lumina si podoabe sfinte
ne-nchipuit cum sa apara
sa-l zugravesc in lemn si ceara
pe cel ce are ochi de para
si trupul cade hrisolit
atit de mult el nea iubit
nu pot ca sa descriu iubirea
tesuta-n floarea din gradina
mirosul florii de sulfina
lumina cea ramas lumina
nu sint cuvinte-n lumea mare
ca cel care nea dat suflare
sal poti lauda cit e de mare
c-atit cit e de mare chinul
mai mare e ierusalimul
si mai frumos si mai maret
ca chipul florilor de pret
nu poti sa-l vezi de-aici de jos
pe chipul domnului hristos
cel mai frumos si pretios
e dulcea alinare lina
e izvorasul ce suspina
asa de sfint asa de blind
e apa care racoreste
pe toti acei cei intilneste
o doamne de lai intilnii
si pe vecinul nar mai fii
asa cum e si neam iubii
daca ai venii macar acum
atitea vieti ce se fac scrum
atiti bolnavi la scaldatoare
si spice galbene in soare
si nar mai fi atitia fii
mergind plingind pe a lor cale
atitia maracini in vii
atitea flori fara petale
acum doar o suflare sint
si pe pamint apoi pamint
si daca te vei razboi
cu mine doamne ce voi fi
acolo sus ne-om intilnii
acolo sus vom fi uimiti
de-atitia sori de vesnicii
deasupra lor maiestuos
e soarele isus hristos
as vrea sa stiu de aici de jos
ce-nseamna acel maiestuos
d-aici cuvinte cu folos
nu sint destul pt frumos
pentru cuvintul minunat
un sinonim mult mai curat
ci sunt doar inimi marginite
si stari ceresti nedefinite
sau stari de rau nefericite
si nu gasesc in altul alinare
decit inraza ta de soare
iubite mire tu apare
adune doamne vindecare
amin