S-AJUNG!
Romani 10:9-10
„Dacă mărturiseşti deci cu gura ta
pe Isus ca Domn, şi dacă crezi în inima ta
că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit."
„Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea,
şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire,"
*****
Din Stânca nemuririi curge apa vie,
Speranţa de viaţă a vasului de lut.
Comoara ce lutul poate să re-nvie,
La ceea ce-avut şi apoi a pierdut.
Pe roata vieţii modelează Olarul,
Un vas cum nici n-ai fi crezut.
Pune viaţă din belşug în vasul,
Ce seamănă cu Cel ce l-a făcut.
A pus în creaţia Sa şi conştiinţă,
Şi-n cuptorul încins l-a călit.
Topind zgura scursură din fiinţă,
Să fie de firul de nisip dezlipit.
- Iartă-mă azi Creator minunat!
Că din mine s-au rupt bucăţele,
Şi sunt un vas ciobit, de-aruncat,
Sfarmă-mă-n bucăţi, fărâmiţează-le,
Să faci din nou un vas de nestemată,
Pune un liant, praful să se lipească,
Metamorfozează fiinţa-mi uscată,
Şi fă o fiinţă nouă, dumnezeiască.
- „Am pregătit o jertfă din divină iubire,
O cruce pe care păcatul să fie plătit.
Să curăţ de tot ce e rău întreaga-ţi fire,
Am dat la moarte, pe Fiul meu preaiubit.
Nu-ţi cer decât credinţă şi ascultare,
Crede-n cel ce pentru Tine a murit.
Am pus vieţii tale, nişte sfinte hotare,
Al vieţii umblet cu Isus va fi-mplinit."
-Doamne, pune-n mine o inimă fidelă,
Ce nu poate de Tine să se despartă,
Să nu mai ajungă vre-o rebelă,
În cea mai desăvârşită operă de artă.
Să înţeleagă bine al vieţii belşug,
Ajută-mă să păstrez harul dăruit,
Măreşte credinţa pe-al Soarelui rug,
Să fie tot răul, de mine bine dezlipit.
Revarsă al iubirii mireasmă divină,
Să Te preamăresc iubite Creator,
Numele Tău să-mi fie veşnic lumină,
Să fie sufletul cuprins de-al Tău dor.
Adevărul veşnic să-mi stea înainte,
Să pot îmbraca haina de in subţire,
Trezeşte-mi dorinţa sfinţirii fierbinte,
Să nu rămână nimic din a mea fire.
Umple-mi fiinţa cu o dragoste eternă,
Să fie credinţa măcar cât bobul de muştar.
Să pot muta şi munţii cu credinţa fermă,
Că tot ce faci Tu în mine, nu-e-n zadar.
În faţa dragostei tale, mă-nchin,
Iartă-mi Doamne necredinţa.
Să-ţi cer îndurare la Tine vin,
Ai milă, îndură-Te de a mea fiinţă.
Ridică-mă şi pe braţe mă poartă,
Dă-mi putere de bivol să lupt.
Nu lăsa credinţa s-ajungă moartă,
Eu laptele ei ca bebeluşul am supt.
Dă-mi hrana potrivită, să pot mânca,
Să-mi fie de folos, să pot să cresc.
Luminează-mă să văd bine stânca,
Şi putere pe cale, să nu obosesc.
S-ajung să fiu, în clipa veniri Tale,
În neprihănire aşa cum mă vrei,
Să zbor de pe stânca sacră din vale,
Cu toate surorile şi toţi fraţii mei.
Spre nemarginirile astrale.
*****
Romani 10:11; 13
„după cum zice Scriptura:
„Oricine crede în el, nu va fi dat de ruşine."
„Fiindcă ,oricine va chema Numele Domnului, va fi mântuit."
Amin!