Pleacă-Ţi auzul spre mine
Şi-mi hii, Doamne, spre bine,
Şi la ce zî Te-oi striga-Te
Să-mi auzi de greutate,
Că-mi trec zilele ca fumul,
Oasele mi-s răci ca scrumul.
Ca neşte iarbă tăiată
Mi-este inema săcată.
Că stă uitată de mine
Ce-am gătat să mănânc pâne.
De suspinuri şi de jeale
Mi-am Lipitu-mi os de piale,
De-s tocma cu pelecanul
Prin pustii petrec tot anul.
Şi ca corbul cel de noapte
Îmi petrec zilele toate,
Ca o vrabie rămasă
În sub straşină de casă...
Am mâncat pâne de zgură
Şi lacrimi în bătătură,
De Faţa mâniii Tale
Ce mi-ai dat de sus la vale.
Mi-s zilele trecătoare
De fug ca umbra de soare.
Şi ca iarba cea tăiată
Mi-iaste virtutea săcată.