Atât de scurtă e călătoria
Pe care tu-ai avut-o pe pământ .
Dar totusi nu stim dacă vesnicia
O vei petrece sus in cerul sfânt.
Ni-e dor de linistea-n privirea,
Ce o aveai mereu neclătinată.
Dar ne-ai furat si mică bucuria
Că ne vom revedea odată
Privim cu jind acum in urma noastră
Si ne-ntrebăm cu inimile frante
Există vreo problemă-n viata noastră
Pe un copil al Lui sa-l inspăimânte?
Rămanem jos aicea pe pământ
Si ne rugam in fiecare clipă
Nu stim cand vom ajunge in mormânt
Si nu vrem să trăim tot in risipă.
Când gândurile sunt atrase
De glasuri mi ce inconjor
Fiintele ce nu stau tare
Smerite lângă Creator .
Atunci uitat-ai c-ai credintă
Si o nădejde-n Salvator.
Ai dat frâu liber constiintei
Să iti dicteze "vreau să zbor".
Si ai zburat ca nimeni alta,
Te-ai despărtit de fratii tăi
Fără să zici măcar durerea
Ce n-o vedeam in ochii tăi.