Noi traim in anii
Veacului grabit
Cind sfirsitul lumii
E tot mai simtit.
Lumea e grabita
Sa traiasca-n pacat
Si de Dumnezeu
Desigur a uitat.
Noi traim in anii
Ce nu trec, dar fug.
Nu-nteleg ei, oamenii
Ca-n pierzari-se duc.
Nu vor impetritii
Sa se pocaiasca,
Ca Domnul Iubirii
Sa ii mintuiasca.
Ei se cred puternici,
Mindri si destepti,
Dar sint doar nemernici
Ce cred in povesti.
Si deloc nu vor
Ca sa recunoasca
Ca-ngimfarea lor
O sa-i prapadeasca.
Ei nu vor sa creada
Ca sint trecatori,
Ca frunza si iarba
De putrezitori.
Si in graba lor
Sa ajunga timpul
Au lucrat doar nimicire
Si i-a inghitit pamintul.