Sabia Duhului

Multe predici care-mbărbătează,
Şi nu sânt din firea veche,
Nu odată ele ricoşează,
La intrarea în ureche.

Cel ce vrea surdă urechea,
Când cuvântul se vesteşte,
Este cel ce-a smuls perechea
Din Eden şi-o chinuieşte.

Ca-n Samaria-mpresoară,
Să nu fi alimentat,
Sufletul flămând să moară,
Oferind doar găinat.

De n-ai hrană an de an,
Cum ai să te-npotriveşti
În pustie lui satan,
Când tu anorexic eşti?

Ţine minte bine gândul;
Vrei cel rău să fie-nfrânt?
Ia în mân-atunci cuvântul,
Sabia Duhului cel sfânt!

Brisbane 12/01/03