Galaad...ţinut cu faimă
între neamuri şi popor,
care ascundea o taină
în acel leac alinător.
De la Nil, râul cel mare,
până sus la Eufrat,
toţi veneau după-alinare
în ţinutul Galaad.
Caravane încărcate
străbăteau pustiul greu
şi comerţul, ca pe roate
se-nvârtea mereu, mereu.
Străbăteau tot zeci de mile
ca s-ajungă-n Galaad,
ce la dat ca moştenire
Iosua pentru Gad.
E ţinutul, despre care
Ieremia a-ntrebat:
-Nu e leac de alinare
în ţinutul Galaad?
Oare ce nectar din lume
era strâns în acea parte,
ce i-a dat acel renume
ca-i atât de des prin Carte?
Care plantă îi aduse
acel nume pentru Gad,
că proorocu-n jale spuse:
-Nu e leac în Galaad?
Nu ştim care-i este taina
ce presoară-n ea fior,
dar aşa-i de mare faima,
vrem cel leac alinător!
Vrem să crească iar sămânţa
care stoarce undelemn,
şi să uite suferinţa
cei ce astăzi încă gem.
Vrem ca să-ţi cobori privirea
către cei de ani la pat,
cât întârzie Răpirea-
dă-le leac din Galaad!
Unge iar balsam pe rană
peste-acei ce te doresc,
vindecă-i, să nu mai geamă
stăvilarul când privesc.
Peste-acei ce lacrimi multe
pe obraz intr-una cad,
rugăciunea le ascultă,
dă-le leac din Galaad!
Doamne, oare câţi aşteaptă
şi te cheamă în necaz,
câte lacrimi câte-o treaptă
le coboară pe obraz?
Câţi aşteaptă ca ologul
ca din ceruri să priveşti?
La Betezda slăbănogul
iar te cheamă să-i vorbeşti!
Ca la Ieremia iară
lacrime şiroaie cad,
ne-ntrebăm a câta oară:
-Nu e leac în Galaad?
* * *
Tu eşti Leac de Vindecare
ce-n vechime ai lucrat,
Tu eşti Mir de Alinare,
vino, Medic Minunat!
Vino azi şi te coboară,
ai de lucru în popor,
vino, toarnă iar şi iară
acel Leac Alinător.
Ştim acum, la întrebare
Tu ne-ai dat răspunsul Tău,
şi acum prin adunare
cercetezi poporul Tău.
Las-să ştie orişicine
că eşti sfânt, eşti înălţat,
Doamne, ştim de-acum,la Tine
este Leac din Galaad!!
Amin.
15.10.2008