Mai ploua marunt in inima mea
si gandul se sparge de ziduri
vrand sa opreasca clipa cea grea.
Un fosnet de pasi rasuna in timp,
apoi o tacere se lasa
si-n mine trece un alt anotimp.
Un dor sublim acum ma incearca
si-o lacrima cade in palma,
iar inima-ncepe sa toarca.
Durerea mi-e prieten de seara,
cuvantul mi-e versul tacerii
si-n mine trece o noua zi iara.
Pe tample se-asterne ninsoarea,
in trup batranetea se lasa
si soarta isi schimba culoarea,
dar ochiul mai cauta Iubirea
sa ii fie oglinda pe veci,
si-n mine trece acum amintirea.
28 mai 2008