1. Zidesc un zid. Pe înălţimea lui
Cu-o veşnică suflare de speranţă
Mai pun o cărămidă, şi-ncă una
Şi să-l sfârşesc - eu nu cred niciodată!
2. Deja ajung la un nivel de seamă
Iar zidul este gros, căci nu ştiu cum
Se face c-am pornit pe-o bază lată
Ce-mi dă mai mult nădejde şi avânt
3. Şi munca este grea, istovitoare
Dar nu-i nimic, căci lângă dreapta mea
Mai este unul a cărui prezenţă
Mă face ca să uit de starea mea
4. Nu îl cunosc de foarte multă vreme
Şi timpul petrecut în preajma sa
Mi-a arătat ce suflet are omul
Şi starea-n ce de mult, cu greu, trăia
5. E plin mereu de-acea melancolie
Ce a facut din el un om tăcut
Iar mai apoi, prins de monotonie
Se zbate ca-ntr-un lagăr, neştiut
6. Şi pentru ca şi eu sunt câteodată
Un melancolic clar, desăvârşit
Iar el este un om aşa simpatic
Nălţarea zidului cu el eu am pornit
7. Vorbim, discuţii chiar interesante,
Urmate de un cântec minunat
Şi-mi zic: "Acesta este omul
Ce mi-l doresc prieten adevărat"
8. Dar la un moment dat îi cer o cărămidă
S-o pun în golul ce-i în faţa mea
Ah, vai! El îmi răspunde rece:
"Eu nu intenţionez aşa ceva"
9. Mă prind fiori de moarte şi o spaimă
I-aud ca tunet glasu-i în urechi:
"Eu n-am voinţă spre-a zidi cu tine
A fost doar simpatie, doar atât, şi plec"
10. Privirea-ntorc spre dreapta - e-un gol imens în zid
Rămân de piatră stană. E oare-adevărat?
Nu pot să îmi dau seama cum de am reuşit
Să fiu de-al meu prieten amarnic înşelat
11. El a plecat lăsându-mi rană-n suflet
Dar poate-aşa a trebuit să fie?
E necesar a mai afla motivul?
Nu cred, căci vreau să uit pentru vecie
12. Şi astfel eu mă-ntorc din nou la lucru
Dar nu spre-a construi cu-acel avânt...
Ci cu tristeţe,-ntr-o mişcare lentă
Desfac din zid şi-l zvârl către pământ
13. Devine un morman de zgură zidul
Ca mărturie pentru ceea ce a fost
Şi-mi pare rău pentru materialul
Ce eu l-am folosit fără de rost
14. Nu cred că pot refolosi ceva dintrânsul
Spre-a construi în viitor alt zid.
Dar vine consolarea: asta este
Mă resemnez şi-ncet, încet, eu uit.
15. Dar viaţa cere zidul să-l zidesc
Şi-ntr-un frumos şi tainic "avenir"
Îl voi nălţa enorm de sus, semeţ
C-un alt prieten scump, cu gând senin.