Simone, fiul lui Iona

Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti cu-adevarat?
Ma iubesti cu-asa iubire, incat toti in infratire
Sa te vada-nflacarat, de un patos luminat,
Cu-o iubire jertfitoare, fara umbre-selatoare?
Simone, fiul lui Iona,
Ma iubesti cu-adevarat?

Simone, fiul lui Iona, spune, oare Ma iubesti?
Chiar mai mult decat oricine, sa fi gata pentru Mine
Toate sa le parasesti, tot ce ai si tot ce esti,
Sa dai pretul cel mai mare, de credinta si-ascultare?
Simone, fiul lui Iona,
Spune, oare Ma iubesti?

Simone, fiul lui Iona, Ma iubesti tu chiar asa?
Singur sa ramai odata, singur credincios in gloata,
Dar tot nu te-ai lepada si credinta nu ti-ai da
Nici pe faima sau avere, nici pe tronuri de putere,
Simone, fiul lui Iona,
Ma iubesti tu chiar asa?

-Doamne, stii c-a mea iubire, din framantul omenesc,
N-are-n ea nimic sa-Ti placa, e firava si saraca,
Si ma-ntrebi daca doresc ce nici nu pot sa rostesc?
Ciobu-acesta de carbune Iti aduce-o rugaciune:
"O, Iubire, iama-n brate!
Doamne, stii ca Te iubesc!"