Dragoste!...
Dragoste... ce-ai izvorât,
Din Veşnicul Dumnezeu,
Pe pământ Tu-ai coborât
Pe cel mai simplu traseu!
Ai lăsat cerul prea sfânt
Dezbrăcând Divinitatea,
Venind la noi pe pământ
Să-mbraci şi umanitatea!
Ţi-ai lăsat sus, veşnicia,
Ca prin jerfa salvatoare,
Să re-aduci iar armonia
Cu lumea cea muritoare!
Ai demonstrat la Golgota
Cum păcatu-a fost învins,
Că-şi merită-n final nota
De-a plăti-n focul aprins!
Când el şters o fi complet
Şi pierdut i-o fi şi mersul,
Susurul cel blând şi încet
Va pulsa în tot Universul.
Flavius Laurian Duverna
24 aprilie, 2008.