miatit de dor s-aud cintarea
biruitorilor din munti
acolo e inalta zarea
piriuri reci si-nguste punti
acolo se inalta vulturi
zburind in cercuri catre cer
acolo nu ajunge omul
sa puna gratie de fier
nus indoiri si nici nu-s boale
si nici tihari nus ca in vale
acolo sta doar adevarul neprihanirea cuib isi face
si pasarica puisorii acolo sus sii creste-n pace
si limba rea si carpanoasa
na-junge acolo sa raneasca
cel rau nu poate sa ajunga
nu poate acolo sa traiasca
deacolo cind privesti in vale
dispretuieste tot cei rau
cinstind mereu peaceia care
se urca tot mai sus din hau
el nusi ia vorba ca sa faca
cistig mirsav printro minciuna
si banii nu sii imprumuta cu camata
pe-un an pe-o luna
caci el pe stinca mintuirii
in veci de veci se pripaseste
caci el secretul fericiri
il are si il insoteste
intelepciuneai o podoaba
cempodobeste chipul lui
ca aurul ce straluceste
pe capul imparatului
cununi de aur diamante
sau orce are mare pret
nu se compara cu-a lui slava
cu cintecul acel maret
si nus cuvinte sal rosteasca
caci el se cheama minunat
e o cintare ingereasca
a vesnicului imparat
"ai biruit poftim cununa
te-am cumparat din praf de jos
rob credincios intodeauna
spre slava domnului hristos"
am biruit dar undei marea
cu vint si valuri de namol
e liniste priveste zarea
aici nu vine -al mortii sol
am biruit ce bucurie
si ce cintari cu freamat lin
si ce fior de veselie
aici e pace pe deplin
tu mai iubit ce minunata
a fost iubirea ta mereu
nam inteleso nici odata
in viata ceam traito "eu"
viata de chin si de durere
de indoieli si amagiri
in care nu gaseam putere
ca sa traiesc asa iubiri
amin