O, n-auziţi chemarea, n-aveţi în suflet dor,
După iubirea dulce a Marelui Păstor?
Îşi cheamă cu blândeţe oiţele la turmă;
Veniţi la Domnul astăzi, sunt clipele din urmă!
Valentin Popovici,
(psalm)
Cel cu mâini nevinovate
Şi cu inima curată
Acel care nu înşală
Şi nu are nici o pată
Va putea ca să se suie
Sus pe Muntele Cel Sfânt
Cel care nu cleveteşte
Şi nu are minciuna-n gând
Acel care el cinsteste
Omul cel neprihănit
Care rabdă pentru Domnul,
De lume-I dispreţuit
Cel ce adevărul spune
Şi-l are-n inima sa
Acela care nu sade
Şi nu ascultă vorba rea
Fraţi veniţi pe înălţime
Unde e păsunea bună
Sună goarna cea măreţă
Multe oi aici se adună
Sus pe munte este staul
Sus este păsune grasă
Sus pe munte şi Păstorul
Şi-a făcut veşnică casă
Sus pe locurile înalte
Şi pe stânci ce-s întărite
Vor fi strânse oi pierdute
Şi ce fost-au risipite
Pâinea vor primii acolo
Şi apa nu va lipsii
Binefaceri de la Domnul
Veşnic ele vor primii