Retrospectivă
Peste ani, purtaţi de vremi
Ce-au dus timpul numărat,
De-ai dori ca să-l rechemi
Nu-i cu putinţă de înturnat.
Mi-au rămas multe-amintiri
Din anii fragezi din pruncie,
Şi-n bucurii dulci prin trăiri
Momente sunt de nostalgie.
În mintea-mi mereu răzbat
Din zilele dragi, copilăriei,
Aceleaşi jocuri, pe-nserat
Pornite în culmea bucuriei.
În ulita, aflată în faţa casei
La colţul ei, sau la portiţă,
Auzeam cum glasul mamei
Ne tot chema cu stăruinţă.
Căci de joc nu ne înduram
Deloc să ne mai despărţim,
De multe ori chiar înoptam
Uitând că iarăşi ne întâlnim.
Şi-aşa încet m-am pomenit
Călcând pe pragul tinereţii,
De alte gânduri noi, muncit
Sa preîntâmpin, greul vieţii.
Şi o Doamne, mi-ai deschis
Pagină nouă, în al Tău har,
Şi prin Cuvântul, ce e scris
M-ai îndreptat către Calvar!
Flavius Laurian Duverna
31 August, 2008.