Tot mai aproape vreau...

Tot mai aproape vreau...

Tot mai aproape vreau să fiu
O Doamne-al meu Mântuitor,
Şi, mai lângă Tine, să mă ştiu
Zdrobit de-al umbletului dor!

Să fiu mereu tot mai aproape,
Să pot atinge-al Tău veşmânt,
Căci cine poate să mă scape,
Şi să mă vindece fără cuvânt?

Şi când vei înreba-n mulţime:
-,, O, de Mine, cine s-a atins?’’
Să pot răspunde prin suspine
-,,Eu, o Doamne, din adins!’’

-,,Te-am căutat cu dor nespus
Purtând de ani în trup durerea,
Ca să mă vindeci, scump Isus,
Am năzuit şi mi-a fost vrerea!’’

Şi tremurând, jos să m-arunc
În faţa-Ţi, şi să îngenunchez,
Şi-ascultător, ca un mic prunc
Pe calea sfântă, să-Ţi urmez!

Flavius Laurian Duverna
01 Iunie, 2008.