E primăvară iară!

E primăvară iară,
Se aude glasul vietii,
E peste tot afară
În roua dimineţii,
N-al păsărilor cânt,
În razele de soare,
În sărutat de vânt,
În zborul de petale,
În stropul de lumină
Ce mângaie pământul,
În zumzet de albina,
Izvor de pace-i gândul.

E iarăşi primăvară
Şi peste tot îmbie,
Acorduri de vioară
Plutind pe-o păpădie.
Se-mbracă cu speranţă
Tot ce priveşti în zare,
E freamătul de viaţă,
Trezit e din visare.
Culori umplu pământul
Pictate cu iubire,
Duios răsună cântul
Ce vieţii dă de ştire.

E primăvară iară,
Şi străluciri de lună
Mistere-ncep să pară
Şoptind un: noapte bună!
Parfumuri de verdeaţă
Adie uşor în seară,
Vestind o nouă viaţă,
De pace plină iară.
Se aude veşnicia
Cântând cu duioşie
Chemare-i feeria,
Ce primăvara o ştie.