Bilanţ Tsunami
După giganticul Tsunami
S-a estimat un trist bilanţ,
Privind sinistrul dezastru
Cu marea-i reacţie-n lanţ.
Aproape trei sute de mii
De suflete-astfel au pierit,
Când valul crunt şi uriaş
Peste pământ s-a prăvălit.
Distrugerile de pe ţărmuri
Din staţiunile vestite, mari,
Vorbesc în cifrele imense
Prin milioanele, de dolari.
Şi-au fost distruse aşezări
Ale localnicilor băştinaşi,
Şi-a perturbat ritmul vieţii
De generaţii, fiind vâslaşi.
Trudirea lor era pe valuri
Şi fiind la muncă, zi de zi,
De furia apei au fost luaţi
Ne mai putând, a se feri.
Rapid şi în chip năpraznic
Când valul nalt s-a ridicat,
Au fost clipe îngrozitoare
Căci ce a prins, a înnecat.
A fost scurtă avertizarea
În valurile, ce s-au retras,
Ca să revină...ca tsunami,
Şi-n calea lor totul au ras.
Când s-a anunţat prăpădul
Au încercat de el să scape,
Dar timpul nu a mai permis
Fiind pe loc cuprinşi de ape.
Şi cei scăpaţi de cataclism
Gândesc l-al apelor potop,
Ca unii ce, ca prin minune,
Ei trăiesc, pentru un scop!
Domnul vrea de a-i aduce
Din întuneric, spre lumină,
Din cunoştinţa cea deşartă
La mântuirea cea deplină.
Şi vrea astfel, să priceapă
Că semnele ce le permite,
Peste pământ să se-ntindă
E glasul sfânt, în rugăminte.
Este-încă timp de pocăinţă
Pentru-orice suflet doritor,
De a avea simpla credinţă
În Domnul... că-I Mântuitor.
Flavius Laurian Duverna
27 noiembrie 2007