În clipe grele...
Când nespus de mare... e a inimii durere
Şi n-am cui o spune, Doamne pe pământ,
Obosit şi înfrânt, vreau să-mi dai putere,
Şi să mă-ntăreşti, prin Spiritul Tău Sfânt!
Către Tine-acum, gândul mi se-ndreaptă
Nădăjduind să primesc, dulce harul Tău!
Inima cu patos şi cu râvnă mare aşteaptă
Sufletul cel obosit, ca să îl păzeşti de rău.
O, cu indurare, Doamne Isuse să priveşti
Şi-n spre mine, asa cum sunt, un păcătos,
Şi prin jertfa-Ţi minuată, să mă curăţeşti,
Să mă speli în grabă, de păcatul urâcios!
Îndreptăţit fiind, acum la Tronu-Ţi Sfânt,
În jertfa-Ţi cea mare, scumpul meu Isus,
Vreau Numelui Tău, tot mereu să-I cânt,
Căci Tu m-ai iertat, şi voi fi etern supus!
Premărire Ţie, Doamne, în veci voi cânta,
Căci, prin iubirea mare, sunt acum salvat,
De aceea vreau, liber şi voios pe calea Ta,
Să merg şi-n clipe grele, cum mi-ai arătat!
Flavius Laurian Duverna