Recurs la cuvinte....
Uneori rătăcim pe cărările drepte
Şi vrem să trăim în vârful de munte,
Necrescuţi în urcuş, în purtare neroşi,
De scara iubirii ce-o ducem cu noi...
Ne suflă în gânduri al secetei vânt,
Uităm că suntem locuiţi de cuvânt,
Cu limbă de clopot ne sună în minte,
Şi-auzul alintă sau colţii-i împlântă,
Suntem creatorii cuvintelor grele,
Un nume le dăm, ne-ncurcăm în ele
Şi-încă respirăm …ne mirăm în treacăt
De-a lor greutate , răpuşi n-am căzut.
Pe roată le tragem, punem pioneze,
Ne batem cu ele, fără să conteze
Înţelesul lor, la tarabă este de vânzare,
Negustori cu carul, marfă oarecare...
Şi-apoi, ne mirăm că n-avem putere,
Hrana e amară, litere stinghere,
N-am ales neghina de bobul de grâu,
De tresar străbunii în lanul pustiu,
Cu florile rupte, cu spini în cununi,
Curg tăcerii lacrimi adunate-n pumni.
Ai grijă copile când-napoi primeşti,
Hrană din cuvinte ... să nu te răneşti!
07.08.2009