Mi-e dor de Veşnicie
Mi-e dor de sfânta veşnicie
Când viaţa nouă s-o aşterne,
Mi-e dor de ziua ce-o să vie
Cu pacea, unei linişti eterne.
În neîntrecuta ei splendoare
Cum niciun ochi nu a văzut,
Să privesc prin contemplare
La tot ce Doamne, ai făcut!
O!.. Şi să mă satur de privit
Văzând minunile-Ţi divine,
Ce prin profeţi le-am auzit
Că-s pregătite, pentru mine.
S-aud limbajul sfânt ceresc,
În convorbiri despre Iubire,
Rostite-n ton sfânt îngeresc
Slăvind a Domnului mărire.
Fiind împreună, cu-alte lumi
Ce ele-n păcat, n-au căzut,
Să urc înspre aceleaşi culmi
În doru-ascuns, necunoscut.
Şi să observ cât eşti de bun,
Să înţeleg Iubirea Doamne!
Neîncetat, cantând să spun:
,,Nimenea n-o s-o răstoarne!"
Flavius Laurian Duverna
23 Aprilie, 2008.