Pe-a mântuirii cale...
Pe-a mântuirii aleasă cale
Doamne iată-mă ca merg,
M-am supus voinţei Tale
Şi pe ea-n dragoste-alerg!
Zilnic, din a vieţii apă lină
Vreau să beau neîncetat,
Iar din pâinea cea divină
Să mănânc, să fiu salvat!
Calea Sfântă e spinoasă
Cu încercări de multe ori,
Dar călătorind spre casă
Îngeri sfinţi, sunt păzitori.
Şi-n clipe de strâmtorare
Am strigat prin rugăciuni,
Şi în dragostea cea mare
Ai facut, Doamne minuni!
Chiar şi-n ultimele clipe,
Când asupra mea plutea
Răul, fluturând din aripe
Îngeri buni, ma izbăvea.
Tu puternic, Doamne eşti
Peste-orice în astă lume,
Pretutindeni Tu domneşti,
Peste tot, e al Tău nume!
Laudă în cântări, mărire,
Se cuvine Doamne Sfant,
Să-Ţi aduc ca mulţumire
Şi prin fapte, şi-n cuvânt.
Prea slăvit, să fii în veci
Pentru că în strâmtorări,
Toată grja Ta Ţi-o pleci
Şi mă pazeşti, în cercări!
Flavius Laurian Duverna
11 August, 2008.