Iubirea
Iubirea cea Dumnezeească,
Ce din Golgota, a strălucit,
Prin suferinţa Sa trupească
Salvarea noastră a-mplinit.
Ea-n jertfa crucii ne-a adus
Cea mai frumoasă bucurie,
Ce o cântăm cu dor nespus
Ca cerurile... sfinte s-o ştie.
Nu trec prin minte inspiraţii
În versuri de-aur, a o pune,
Căci nici nu are comparaţii
Prin ce ar scrie şi ar spune!
Nu sunt cuvintele-ndeajuns
Iubirea scumpă-a o descrie,
Cu-al ei focar de nepătruns
Scurgându-se, din veşnicie!
Iubirea-n veci, va rămânea
Aceeaşi flacără, arzătoare,
Căci nu va stinge nimenea
Puterea Sa, cea salvatoare.
Ea, rămâne-atât de infinită
Ca şi Veşnicul Dumnezeu,
O dăruire sfântă, împlinită,
Prin străluciri de curcubeu!
Flavius Laurian Duverna
10 Septembrie, 2009.