Uită-Te, Doamne!...
Uită-Te Doamne, la mine
Pe calea vieţii când merg,
Căci s-ajung până la Tine
Spre ţintă vreau să alerg!
Vreau, ca să mă întăreşti
Şi purtând toat-armătura,
Paşii-mi, să-mi călăuzeşti
Spre-a-nvinge răul şi ura.
Şi-având mijlocul încins
Cu-adevărul Legii Sfinte,
’N-ntregime, să fiu prins
De-ale Tale învăţăminte!
Şi... platoşa neprihănirii,
Ea să-mi fie ocrotitoare,
Iar râvna bună-a vestirii
Etern s-o am în picioare.
Căci, de-asupra tuturor
De al credinţei scut tare,
Se vor stinge, fără spor
Săgeţi crunte, arzătoare.
Şi-având coiful mântuirii
Şi a Duhului Sfânt spadă,
Să-mi ajuţi ca-n lupta firii
O schimbare să se vadă!
Uită-Te Doamne, la mine
Şi-n a luptei-nvălmăşeală,
Braţul Tău să mă sprijine
Să nu cad prin oboseală!
Căci pân-la acea biruinţă
Deşi-i mult, şi-i de luptat,
Cu răbdare, prin credinţă
M-oi ruga mult, ne-ncetat.
Flavius Laurian Duverna
27 Ianuarie, 2009.