Lângă Tine

Lângă Tine

Lângă Tine-i o minune
Ca să stau și să privesc
Tot ce cheamă al Tău Nume,
Cum frumos se împletesc,
Cum dintr-o neagră genune,
Din nimic și praf ceresc,
Ai zidit o-ntreagă lume
Într-un mare univers.

Lângă Tine, simt iubire
Și, în inimă, ardoare
Și, în minte, sfătuire
Și, în viață, îndrumare
Și, pe cale, netezire;
Când la greu, îmbărbătare;
Am în suflet mântuire
Iar, la urmă, continuare.

Lângă Tine e frumos
Să învăț pe cel pierdut
Să se vadă păcătos,
Să se-ntoarcă din trecut
Spre un viitor frumos,
Să arunce ce-a avut,
Să primească bucuros
Mântuirea ce-ai adus.

Când pricep cât ești de sfânt
Și Îți văd iubirea mare
Și mă uit la mine-adânc
Și-mi văd hainele murdare,
Copleșit și în genunchi,
Lăcrimând lacrimi amare,
Laud Numele-Ți preasfânt
Pentru marea-Ți îndurare.

Lângă Tine am să fiu
Marea veșnicie-ntreagă;
Să m-ajuți pân’ nu-i târziu
Să chem lumea cea pribeagă
Să se-ntoarcă din pustiu,
Mântuirea să aleagă;
Să fiu vrednic, ca-al Tău Fiu,
De iubirea-Ți cea mai dragă.