PRIN CREDINŢĂ-N POCĂINŢĂ

PRIN CREDINŢĂ
02.08.2009 (Evrei 11:1-7)

Când în atom nasc energii
Ce guvernează lumea
Şi-n Universul ce-l simţim
O lege-i, numai una,
Credinţa defineşte TOT:
Esenţă şi mişcare!
Şi-n lume toate au un rost:
Văzute, nevăzute, TOATE!

Când prin credinţă, neclintiţi
Încrederea ne-o punem,
În ce vedem, ce nu vedem,
Atunci noi lumii spunem:
„Cuvântul este Dumnezeu!
Şi EL cu Fiu-i TOATE,
Iar Duhul Sfânt din Trinitate
Este Izvor de har şi fapte!”

Căci Dumnezeu când ne-a zidit
Pe noi, pământ şi stele,
El prin Credinţă ne-a unit:
Ce nu vedem, nu piere!

Aşa şi Abel, şi Enoh,
Şi Noe şi mulţi alţii
Prin lucruri care nu se văd
Au moşteniri şi daruri.

Pe Dumnezeu, neprihăniţi
Şi sfinţi într-u credinţă
Ei L-au văzut şi L-au simţit,
A FOST O BIRUINŢĂ!

Avem noi, oare-atâta har,
Ca Noe şi ca Abel?
Plăcuţi suntem lui Dumnezeu?
Învins-am tot păcatul?

Ajută-ne, dar, Tată Sfânt
Să te urmăm pe Cale!
Tu Adevăr eşti şi Cuvânt
Şi Dragostea cea mare!
AMIN!