Pastel de Primăvară
A înflorit, în colţul curţii, liliacul
Şi pajiştea în verde s-a-mbrăcat,
În lan de grâu s-aude pitpalacul
Iar pe câmpie totu-i de-admirat.
În aerul cel proaspăt’nmiresmat
Pluteşte-un puls chemând viaţa,
Căci codru-n freamăt, deşteptat,
Spre soare-ntoarce-nfrunzit faţa.
Şi-atâtea flori, aduce primăvara
Cu-a ei prezenţă falnică şi gravă,
Şi de cu zori de zi şi până seara
Se-mprăştie mireasma lor suavă.
Sus, pe ceru-albastru-n miazăzi
Apar în şir, pe bolta-i de cristal,
Cocori ce glăsuiesc, spre-a auzi
Strigându-şi cantecul lor în aval.
Ei vin iarăşi, în patria lor dragă
De peste mări şi ţări cu voioşie;
La noi natura pare că e-ntreagă,
Cu dimineţi în cânt de ciocârlie!
Un farmec dulce, liniştit pluteşte
Născând în inimi dorul de-a trăi,
Sub grija scumpă care aminteşte
Că Dumnezeu, El toate, orândui.
Flavius Laurian Duverna
23 aprilie 2009.