O,Doamne ,eu privesc acum spre Tine
şi Tu mă vezi ,asupra mea Te odihneşti,
Ai străbătut până aici mări de suspine
şi munţi de foc pentru că mă iubeşti.
Privirea Ta îmi luminează astăzi calea,
sufletul meu e limpezit de mâna Ta,
azi pot să râd sau pot să îmi cânt jalea,
sunt liber să îţi laud Dragostea.
Da,mai am doruri şi mai plâng dorinţe
dar ele sunt azi doar spre slava Ta,
mă rog şi cred că Vei salva fiinţe,
fiinţe dragi ce-mi sunt alăturea.
Doar Tu priveşti în ochi eternitatea,
Tu ştii ce-am fost şi ce-mi vrea inima:
noi ce cântăm acum cântarea asta
să ne-ntâlnim în veşnicii în Casa Ta.
Ioan 17:16-17