Fiind copii ai Tatălui din cer
Ne copleşeşte dragostea-I divină
Şi poţi oricând,cum şi eu pot să-i cer,
Din marile-I comori vreun giuvaer
Aflat printre podoabe de lumină.
El are necuprinse bogăţii
Şi pentru noi,copiii Lui,sunt toate,
Dar ne-alintăm,cerând doar jucării,
Iar darurile mari din veşnicii
Rămân pe mai departe ambalate.
Lăsăm în cer comorile de preţ
Continuând să cerem acadele
Şi-n loc de-armura celui îndrăzneţ
Cerem păpuşă,minge,trenuleţ
Şi stăm în praf,nu-n pulbere de stele.
În cer sunt pentru noi aripi de zbor,
Elan şi râvnă şi înţelepciune
Şi tunet pentru glas şi-alin şi dor
Şi fapte în veşmânt strălucitor
Şi dragoste şi duh de rugăciune.
Sunt multe în cerescul galantar
Căci pentru noi le-a pus acolo Tatăl
De dincolo de-al timpului hotar
Şi-aşteaptă răbdător,să cerem doar,
Iar El să ni-l ofere-ndată:iată-l.
Să cerem din tezaurul imens
Al Tatălui cersc,daruri divine
Şi astfel vom da vieţii un nou sens
Trăind nu doar frumos ci şi intens,
Ca-nvingători ai răului prin bine.
Suntem copii ai Tatălui ceresc
Care în nesfârşita-I bunătate
Dă daruri sfinte celor ce-şi doresc;
Să îndrăznim cu cei ce îndrăznesc
Şi vom avea din plin daruri bogate.
Amin
Vulcan,Oct.2009