Zideşte-i, Doamne!
15.11.2009 (1.Petru 2:11-25)
Când te-am ales pe Tine, Doamne,
Prin pocăinţă Te-am ales,
Prin lepădare de păcate,
Prin frâu al firii pământeşti.
Atunci, de gura lumii, Doamne,
Hulit am fost şi mestecat,
Bârfit de rele şi scuipat,
Dar prin credinţa-mi şi prin fapte,
Ei te-au văzut, te-au căutat…
Zideşte-i Doamne, fă-i Tu fraţi!
Când te-am ales pe Tine, Doamne,
Smerit, supus şi-mplinitor
Am fost în faţa stăpânirii,
Şi rob slobod, biruitor.
Acum, slăvindu-Te pe Tine,
Prin fapte bune, creştineşti,
Te rog din suflet, Domn al Milei,
Neştiutorii să-i zideşti!
Când te-am ales pe Tine, Doamne,
Obrazul drept, ce-l pălmuit -
Spălat în lacrimi de păcate,
Scuipat de proşti, batjocorit -
Eu l-am întors cu bărbăţie
Şi altă palmă de-am primit,
Eu pentru Tine, Doamne Sfinte,
Cu dragoste am pătimit!
Când te-am ales pe Tine, Doamne,
Eu în slujire te-am ales,
Cu suferinţă şi răbdare
Neprihănit, eu te urmez.
E cinste mare pentru mine
Ca urma paşilor să-Ţi văd,
Batjocorit vin după Tine,
Păstor al Păcii şi Hristos!
Smerit, mă plec în rugăciune
Şi-Ţi mulţumesc că prin Isus
Şi rana Lui am vindecare,
Şi mântuire, şi-un răspuns.
Te rog, O, Tată-Atotputernic
- Slăvit fie Numele Tău! –
Zideşte-i, Doamne, pe aceia
Ce-mi râd în faţă şi-mi fac rău.
Zideşte-mi, Doamne, astăzi, casa –
Sădeşte-n ea credinţa Ta,
Zideşte-mi, Doamne, astăzi, ţara –
Şi păstoreşte Tu în ea!
AMIN!