O femeie necajita

O femeie necajita a venit la Elisei
Sa-i spuna a ei durere, sa-i spuna necazul ei
Caci barbatul ei murise si a ramas cu datorii
Si acel ce-o imprumutase vrea sa-i ia cei doi copii

%Izbavire, izbavire nu avea
Insa bunul Dumnezeu,
El s-a indurat de ea%

Aplecat sa ceara vase de la toti ai sai vecini
Caci durerea ei e mare, drumu-i presarat cu spini
A intrat apoi in casa cu copiii dupa ea
Ea ducea vasele goale si Isus i-le umplea

Dar la fel ca si femeia, mai sunt azi multimi de frati
Peste care vanturi grele cu putere si astazi bat
Nu exista mangaiere decat doar la Dumnezeu
Vaduvele si orfanii le tine pe bratul Sau.