Cu-un potop de stricaciuni

Cu-un potop de stricaciuni,
cu pacate si-uraciuni,
sa-ntinat acest pamint.
Doamne,cine ar putea
sa ajunga-n tara Ta,
cind Tu esti asa de sfint?
Din mislocu-acestei lumi
te chemam in rugaciuni,
sintem rai,nu sintem buni,
dar strigam spre Tine!
Doamne,stim,sintem gresiti
si am fost nesocotiti,
dar venim acum smeriti,
iartane,Stapine!

Sintem caldicei si goi,
cu Satan in crud razboi,
Doamne-ndurate de noi!
Dupa curatia Ta
nu puteam in cer intra,
de n-ar fi fost Golgota.
Cine-ar fi fost mintuit
si de moarte izbavit,
daca nu ne-ai fi iubit
in dragostea-ti mare?
N-ar fi stat in fata Ta
in picioare nimenea,
de n-ar fi fost jertfa Ta,
jertfa de scapare!

Daca-n seama ne-ai tinea
a noastra purtare rea,
negresit ne-ai nimici,
dar Tu,Doamne,doar ne certi,
ne primesti si iar ne ierti,
caci ne vrei in vesnicii!
De acea-ti multumim
si de toate ne caim,
si pentru tot ce gresim
iti cerem indurare.
La al Tau tron ne-aplecam
si-un cuvint doar asteptam,
spune-l,Doamne,te rugam,
doar atit:iertare!

Amin!