Si bemol
Nu mai doresc nimic de jos:
Puţinul ce-l găsesc, mi-ajunge;
Tot ce-i mai mult, e-anevoios;
Tot ce-i mai strălucit, străpunge.
Cor:
Nu mai doresc să am aici
Nici laude, nici veselie:
Mi-ajunge partea celor mici,
Iubirea lor mi-e avuţie.
Nu mai doresc decât să pot
Să merg cu fraţii împreună;
Un gând şi-o inimă în toţi,
Ce au primit ei din cer să ţină.
Cor:
Nu mai doresc decât să fiu
Găsit, în orişice-ncercare,
Zidit pe adevărul viu,
Tăcut în orice-mprejurare.
Smerit, în orice loc-nalţat;
Curat, în orice-ntinăciune;
Umblând, în tot ce-am învăţat;
Plângând în orice rugăciune.
Cor:
Iubind, în orice lepădări;
Crezând, în orice zguduire;
Statornic primei ascultări;
Neostenit, spre mântuire.
Nu mai doresc nimic străin
Ce ne-ameninţă veşnicia;
Mi-ajunge-n suflet pe Hristos
Şi-n adunare, părtăşia.
Cor:
Nu-mi mai doresc, nu-mi mai doresc,
Decât de Domnul împreună
Să poată, când am să sfârşesc,
Să zică: „Vino, slugă bună!"