Daca doua maini rebele nu te-ar tine rob, mereu,
Te-ai opri, in clipe grele, si, privind cu drag la stele,
/: Vei vedea ca-i scris pe ele: „Dumnezeu"! :/
Daca doua mari zavoare nu te-ar tine-ncatusat,
Ai sopti: „Ce mester oare scoate pasari cantatoare?"
/: Si ti-ar spune orice floare: „Dumnezeu"! :/
Daca marea-nstrainarii nu te-ar tine-n loc mereu,
Ai striga in largul zarii: „Cine-i Tatal indurarii?"
/: Si ti-ar spune valul marii: „Dumnezeu"! :/
Daca ti-ai vedea vesmantul ce imbraca vechiul eu,
Ai uda cu plans pamantul; dar, primind cu drag Cuvantul,
/: Vei simti, in piept, pe sfantul Dumnezeu... :/