Fa major
Pe frunze de palmieri in crang, o Cad stropii reci de ceata;
Parintii lui Abel plang, o Caci el s-a stins din viata.
Cor: /: „O, fiu iubit si minunat, o De ce te-ai dus departe?
Acuma stim cu-adevarat o C-aceasta-nseamna moarte..." :/
Cu fata asezata-n sus, o - Iar mama nici nu stie -
Sarmanul Abel doarme dus o Pe iarba din campie...
Acolo-n vale, langa crang, o Stau oile straine
Ce toate behaie si plang, o Caci Abel nu mai vine.
Caci moartea e ca un strain, o Adeseori ti-e frate;
Pe Abel l-a ucis Cain, o Cuprins de rautate.
De atunci, oh! mii de mame plang o Si-asteapta in gradina
Si inima de dor si-o frang, o Tot asteaptand sa vina.