Şi mama ne chema pe toti in casa
Iar noi, copii afara ne jucam
Imi amintesc de vocea ei duioasa
Din vremea ceea cand copil eram.
"Copii, veniti la cina,
Iata ca seara a sosit,
In casa e lumina
Si paturile vi le-am pregatit."
Dar vremea ceea a trecut, si iata
Doar amintirea mai pastram de-atunci,
A mamei noastre-atat de calde șoapte
Și-a ei atat de severe porunci.
La fel vom auzi si noi odata
Chemarea Celui care ne-a iubit,
Cu vocea Lui atat de minunata
"Copii, veniti, ca totu-i pregatit"!
Lumina e aprinsa
In casa Parintelui de sus,
Si masa e intinsa
Copii, veniti la Regele Isus
Aicea vom lasa copilaria
Si jocurile-n care am trait,
Acolo vom incepe vesnicia,
O vesnicie fara de sfârșit.
Recitare
Vei auzi si tu atunci chemarea
Copile, ce afara ratacesti,
Priveste, se coboara inserarea
Si tu in lume inca te gaseti
De-atita timp Domnul Isus te cheama,
O, tu copil sarman si calator,
De ce respingi tu vocea Lui de mama
Si glasul Lui atit de-ndurator?
De ce respingi tu vocea Lui duioasa?
In lumea asta te framinti amar,
El sus in cer ti-a pregatit o casa
Impodobita cu margaritar
Copii, veniti caci vremea trece
Si seara se coboara pe furis,
Imbatrinirea e atit de rece
Ea schimba al vietii invelis
Voi, fii ai Celui Vesnic in lumina,
Sa nu va fure somnul femecat,
Placerile ce apartin de tină,
Nu va jucati cu moartea, că-i pacat.
Nu va jucati copii, cu mântuirea,
Cu mântuirea nu e de jucat,
Nu vă lăsați să vă conducă firea,
Căci firea vă conduce la păcat.
Nu vă jucați cu focul care arde,
Căci focul e primejdios,
In foc vor arde-atâtea miliarde
Ce-au refuzat chemarea Lui Hristos.
Pe boltă se coboară înserarea
Și ziua mântuiri-i de sfârșit,
De mii de ani a răsunat chemarea:
COPII, VENITI, CA TOTU-I PREGATIT!